Traian Vuia

de prof. dr. Mircea Barglazan
Traian Vuia s-a nascut în 1872 în Surducu Mic, azi Traian Vuia
în judetul Timis, România. Parintii sai au fost preotul Simion
Popescu si Ana Vuia. A urmat cursurile primare în Bujor si Faget.
Între 1884 si 1892, urmeaza liceul la Lugoj. Aici petrece mult timp
în mijlocul familiei lui Coriolan Brediceanu, care-l va sfatui, ajuta
si încuraja mai târziu în cariera sa. Vuia dovedeste de
când urma cursurile primare, si apoi secundare, o atractie irezistibila
si o predilectie pentru mecanica aplicata. La zece ani asista la primele
manifestari cu caracter aviatic iar micul Vuia dezvolta o pasiune pentru
zmeie. El urmareste atent detaliile lor si încearca sa construiasca
altele mai perfectionate. Ajuns la liceu, Vuia îsi însuseste
notiuni de fizica si mecanica si nu se mai multumeste sa construiasca zmeie
ci încearca sa explice ce se petrece în jurul aparatului, fortele
care actioneaza la lansarea si mentinerea lui în aer, conditiile de
echilibru, etc.
Dupa absolvirea bacalaureatului în 1892, Vuia pleaca la Budapesta
pentru a se înscrie la Politehnica. A urmat pentru un an cursurile
Politehnicii, sectia mecanica, la seral. Neavând destui bani, se va
înscrie la Drept si va practica în birouri de avocatie din Banat
pentru a-si putea asigura mijloacele de trai. Astfel o buna parte din studentia
lui Vuia este deviata de la adevaratele lui aspiratii si aptitudini. Tânarul
reuseste însa si în domeniul stiintelor juridice. La 6 mai 1901,
Traian Vuia îsi ia doctoratul în Stiinte Juridice cu teza: "Militarism
si industrialism, regimul de Status si contractus".
Dupa terminarea facultatii Traian Vuia se întoarce la Lugoj. Aici
continua sa studieze problema zborului uman si începe sa-si construiasca
primul aparat de zbor, pe care-l numeste aeroplan-automobil. Datorita lipsurilor
financiare, nu reuseste sa-si duca planul la capat proiectul si decide în
schimb sa plece la Paris, în iulie 1902. Vuia spera ca aici va gasi
pe cineva interesat sa-i finanteze proiectul, mai ales a pasionatilor de
aerostate însa s-a lovit de mult scepticism asupra ideii ca o masina
zburatoare cu o densitate mai mare decât cea a aerului ar putea zbura.
Vuia merge la Victor Tatin, un cunoscut teoretician care construise în
1879 un model experimental de aeroplan. Tatin este imediat interesat de
proiect dar încearca si sa-l convinga pe Vuia ca nu este nimic de
facut pentru ca-i lipseste un motor adecvat si este instabil. Vuia însa
continua sa-si promoveze proiectul si-l trimite Academiei de Stiinte de
la Paris pe 16 februarie, 1903, prezentând posibilitatea de a zbura
cu un aparat de zbor mai greu decât aerul cât si procedura de
decolare. Academia îi respinge proiectul cu motivatia ca ar fi prea
utopic, cu mentiunea ca:
Problema zborului cu un aparat care cântareste mai mult decât
aerul nu poate fi rezolvata si nu este decât un vis.
În ciuda acestor obstacole, Vuia nu renunta la proiect si se înscrie
pentru un brevet, acordat pe 17 august 1903 si publicat pe 16 octombrie
1903. Inventia brevetata se numeste aeroplan automobil.
În iarna lui 1902-1903, Vuia începe constructia aparatului,
perfectionând pâna în minime detalii planurile originale
la care lucrase cu un an înainte la Lugoj. Se loveste din nou de probleme
de natura financiara dar reuseste sa le depaseasca, ajutat si de mentorul
sau Coriolan Brediceanu. În toamna lui 1904 începe sa-si construiasca
si un motor, tot inventie personala. În 1904 obtine un brevet pentru
aceasta inventie în Marea Britanie. Întreaga parte mecanica
e terminata în februarie 1905. Aparatul este gata în decembrie,
dupa ce i se monteaza motorul, si este numit Vuia I. Avea prevazuta o greutate
totala de 250 kg, o suprafata de sustinere de 14 m2 si un motor de 20 CP.
Primele experimente au început în 1905, pe un automobil, cu
aripile demontate, pentru a capata experienta în manevrarea lui.
Pe 18 martie 1906 la Montesson, lânga Paris, aparatul Vuia I a zburat
pentru prima data. Dupa o acceleratie pe o distanta de 50 de metri, aparatul
s-a ridicat la o înaltime de aproape un metru, pe o distanta de 12
m, dupa care elicele s-au oprit si avionul a aterizat. Multe ziare din Franta,
Statele Unite si Marea Britanie au scris despre primul om care a zburat
cu un aparat mai greu decât aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare,
propulsie si aterizare. De atunci a fost scoasa în evidenta si propagata
ideea ca Vuia a reusit cu aparatul sau sa decoleze de pe o suprafata plata,
folosind numi mijloace proprii, "la bord", fara "ajutor extern"
(panta, cale ferata, catapulta, etc.). Totusi, au fost si mai exista multe
contradictii si dezbatere asupra definitiei de primul aeroplan.
Sensibil, ca orice ardelean, la problemele natiunii române din imperiul
austro-ungar lupta pentru unirea Transilvaniei cu România. Astfel
face parte dintre parintii unirii, în 1918, când este numit
vicepresedinte al Consiliului National al Unitatii Române, organ central
de coordonare a românilor din provinciile românesti ale imperiului.
În continuare va mai breveta si construi diferite inventii, spre exemplu
un generator de abur în 1925, sau doua elicoptere între 1918
si 1922. La 3 septembrie 1950 se stinge din viata la Bucuresti, fiind înhumat
în cimitirul Bellu.
acasa
inapoi
