Gogu Constantinescu

de prof. dr. Ioan Pop

Gogu CONSTANTINESCU a fost unul dintre acele minţi geniale, ale cărui idei au devansat cu mult timpul existenţei sale fizice, dar care astăzi îşi păstrează actualitatea, surprinzând prin acurateţe, inventivitate şi aplicabilitate.

În contul lui Gogu CONSTANTINESCU figurează peste 317 de brevete de invenţie, parte patentate în SUA, Danemarca, Elveţia, Austria, Germania, Marea Britanie, Franţa, România, etc., precum şi altele, care nu au fost niciodată publicate. Un mic calcul ne arată că de la apariţia primei invenţii (1907), până la data trecerii în eternitate (1965), în medie, la fiecare 4 luni a fost realizat un brevet, iar dacă socotim doar anii săi cei mai prolifici, rezultă o invenţie pe lună.

Multe dintre prezicerile lui Gogu CONSTANTINESCU au apărut şi au dispărut, multe se folosesc astăzi sau retrezesc interes. A cucerit faimă academică şi onoare profesională atât acasă cât şi în străinătate, dar a fost mai puţin răsplătit pentru ceea ce a făcut în domeniul materialelor. Ca şi cei mai mulţi inventatori, a suferit dezamăgiri în străduinţele sale de a convinge industria şi oficialităţile de valoarea ideilor sale.

Omul de ştiinţă şi inginerul Gogu CONSTANTINESCU a fost cel care a dezvoltat şi aplicat Teoria Sonicităţii, o nouă ştiinţă referitoare la transmiterea puterii prin lichide, solide sau gaze. Dar Gogu este încă comemorat cu stimă de publicul general şi piloţii din Serviciul Aerian, ca omul care a inventat dispozitivul de tragere sincronizată pentru avioanele din primul război mondial. În acest context, la 29 martie 1920, renumitul ziar "The Times" publica: "Vice Mareşalul Sir John Maitland a prezidat sâmbătă o prelegere a domnului Gogu CONSTANTINESCU în Sonicitate (transmiterea puterii prin vibraţii), dată la Politehnică, sub auspiciile unei serii de prelegeri pentru profesori ai Consiliului Ţinutului Londrei. Sir John Maitland a spus că datorită d-lui CONSTANTINESCU şi dispozitivului de tragere pe care l-a inventat, noi am deţinut supremaţia peste germani în aer, aşa cum am făcut-o".

Cu toate că opera lui Gogu CONSTANTINESCU este de o valoare inestimabilă, ea nu a fost cunoscută îndeajuns, în bună parte datorită caracterului secret dat de utilizările preponderent militare, iar pe de altă parte puţinelor publicaţii referitoare la aceasta. Astfel, primul volum publicat în 1918 la Londra, într-un număr limitat de exemplare, a fost declarat secret de către guvernul Marii Britanii, din cauza explicaţiilor pe care le avea noua teorie în domeniul armelor şi mijloacelor de război.

Cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la naşterea ilustrului nostru compatriot, s-a încercat umplerea golului de informare privind realizările sale prin apariţia a trei lucrări semnificative: "Inventeurs de genie. Gogu Constantinescu.", Editura Mediamira, Cluj-Napoca 2006, "Tratat de Teoria Sonicităţii", (600 pagini) şi "Integrala Invenţiilor" (4 volume, peste 2000 pagini), Editura Performantica a Institutului Naţional de Inventică, Iaşi 2006 (lucrări apărute cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică).

Recunoaşterea lui Gogu CONSTANTINESCU pe plan internaţional este atestată printr-un tablou publicat de revista britanică "The Graphic" în anul 1926, în care sunt prezentate ilustre personalităţi ştiinţifice ale vremii, începând cu Einstein, Edison, Kelvin, Gogu Constantinescu (primul pe rândul al doilea), Rutherford, Marie Curie etc.

Pionierii pe calea progresului.
De la stânga la dreapta şi de sus în jos: Einstein, Kelvin, Graham Bell, Edison, Lister, Oliver Lodge, Gogu Constantinescu, Marconi, Ch. Parsons, J.J. Thomson, J. Dewar, W. Ramsay, D. Wright, Donald Ross, Marie Curie, E. Rutherford, J. Larmor

Domeniile atinse de geniul lui Gogu CONSTANTINESCU au fost foarte diverse, realizările practice fiind impresionante, dintre acestea menţionăm o mică parte:

A promovat utilizarea betonului armat. Era o sarcină grea deoarece metoda dăduse rezultate dezastruoase în alte părţi ale Europei, cum ar fi podul "Celestial Globe" de la Expoziţia Universală din Paris din 1900 şi hotelul "Black Bear" din Basle din 1903. A construit primului pod de beton armat cu traverse drepte din România, 1906, a consolidat cupola Palatului Parlamentului (care suferise deplasări şi fisurări), a realizat cupola minaretului Moscheii din Constanţa etc., cu toată opoziţia fostului său profesor, marele Anghel Saligny. Aceste lucrări dăinuie şi astăzi.
A inventat asfaltul.
A elaborat Teoria Sonicităţii (metoda de transmitere a puterii, prin unde de presiune, utilizând proprietatea de compresibilitate a lichidelor).
A construit cel mai performant sistem de sincronizare a tragerii la avioane, prin spaţiul lăsat de palele elicelor acestora.
A materializat primul tun sonic.
A proiectat şi construit Convertorul Gogu Constantinescu, prima cutie de viteze automată, pentru automobile şi locomotive, fără ambreiaj şi roţi dinţate, bazată pe efectul inerţial al maselor în mişcare.
A gândit primul Hidroglisor care a fost materializat în jurul anilor 1970 de către ruşi.
A demonstrat efectul termic al sonicităţii prin realizarea primului calorifer sonic.

Rămâne ca şi noi, românii, să îl reaşezăm în locul binemeritat, în sufletele şi în amintirea noastră. Putem afirma că o mare parte a prezentului, dar şi a viitorului a fost dăruită omenirii de savanţi români ca şi Gogu Constantinescu. Însumând contribuţiile lor, dar şi ale altor români geniali vedem care este adevărata noastră contribuţie la civilizaţia şi cultura lumii.

acasa inapoi